PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ BÂRNOVA

Naşterea Sfintei
Fecioare Maria
Biserica romano catolica Barnova Biserica
Romano-Catolică Bârnova

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ BÂRNOVA

Porumbel parohia romano catolica Barnova
PROIECTUL Descoperă bucuria care stă ascunsă în donația ta!
STADIUL LUCRĂRILOR Se înalță cu ajutorul Domnului
LUCRĂM Cu ajutorul dumneavoastră
PENTRU VEȘNICIE Lucrăm
TEMELIA DEO GRATIAS
PLACA Prinde contur
Crește bucuria! Cu ajutorul dumneavoastră
SE ÎNALȚĂ
Adventul in magisteriul papilor

Adventul este timpul forte din Anul liturgic care pregătește pentru Crăciun. Termenul Advent, în latină  adventus, înseamnă "prezenţă", "sosire", "venire". În limbajul din lumea antică era un termen tehnic utilizat pentru a indica sosirea unui funcționar, vizita regelelui a împărțitului într-o provincie. Putea indica și venirea divinității, care iese din ascunzătoarea pentru a se manifesta cu putere. Creștinii au adoptat cuvântul Advent pentru a exprima relația lor cu Cristos: Isus este Regele venit pe pământ pentru a nu-i lăsa singuri pe oameni. Adventul este timpul aşteptării venirii lui Dumnezeu. Este și timp de convertire, la care liturgia din această muncă invită cu glasul profeților și mai ales al lui Ioan Botezătorul: "Convertiți-vă, pentru că sa apropiat împărțirea cerurilor". În sfârşit, Adventul este timpul speranţei bucuroase: "vom fi asemenea cu el pentru că îl vom vedea aşa cum este"

Papii și Adventul

Acest timp care precedă nașterea lui Isus începe cu primele vespre ale primelor duminici din Advent și se termină înainte de primele vespre ale Crăciunului. Culoarea veşmintelor liturgice îmbrăcate de preot este violet. Numele tradiționale ale duminicilor din Advent sunt luate din cuvintele cu care începe antifonul de la începutul Liturghiei. Prima duminică este numită  Ad te levavi  ("Către tine înalţ",  Ps  25); a doua este numită  Populus Sion  ("Popor din Sion",  Is  30,19.30); a treia duminică este  Gaudete  ("Bucuraţi-vă",  Fil  4,4.5); a patra duminică este  Rorate  ("Picuraţi",  Is 45,8). Pontifici au declinat sensul acestui timp liturgic cu reflectări care, înainte de toate, interpelează în mod specific pentru a se pregăti în autentic pentru Crăciun.

Pius al XII-lea: Isus este mereu aproape

Papa Pius al XII-lea subliniază că în zilele de Advent "liturgia sacră pune sufletul nostru într-o ferventă dispoziţie de aşteptare pentru Sfântul Crăciun". "Întăreşte gândul unei omeniri care-l aşteaptă pe Isus, uneori şi fără a avea conştiinţă deplină despre asta; el - afirmă Papa Pacelli la 7 decembrie 1952 adresându-se conducătorilor şi colaboratorilor unei asociaţii artistice muncitoreşti - este mereu aproape cu mântuirea sa".

Ioan al XXIII-lea: Adventul este deja strălucire a Betleemului

La 2 decembrie 1962, Ioan al XXIII-lea rosteşte cuvinte de mulţumire tuturor credincioşilor catolici pentru rugăciunile oferite pentru sănătatea sa: "Sănătatea bună care ameninţa, într-un moment, să se îndepărteze, urmează să se întoarcă, ba chiar se întoarce". Cu acea ocazie, Papa Roncalli amintește și că timpul Adventului este „deja strălucire a Betleemului, strălucire a Sfântului Crăciun”.

Astăzi începe timpul sacru al Adventului, în lumina Mariei neprihănite, iubită Mamă a lui Isus și Mamă a noastră, pe care nu ne propunem, la sfârșitul acestei săptămâni, so sărbătorim. Toate acestea sunt deja strălucire a Betleemului, strălucire a Sfântului Crăciun. Dragi copilaşi, vă urez sărbători frumoase, deja de acum. Să fie, ele, sărbători de bunătate, de bucurie, de pace pentru toți, și pentru lumea întreagă.

O urare adresată tuturor, cu cuvinte dense de semnificație și de afect. "Cuvinte care nu sunt îndulcite, ci ne amintesc că sub amarul vieții este ascuns ceva bun - afirmă teologul preot Luigi Maria Epicoco - și este o frumoasă angajare pentru Crăciunul acesta să scoată afară binele care există, dar pe care uneori nu-l vedem" . Cum spunea Sfântul Ioan Bosco, fiecare tânăr are un punct accesibil la bine. Şi tocmai acel sfânt, împreună cu mulţi alţii, ne aminteşte că "postura cea mai bună este încăpăţânarea, adică a crede cu încăpăţânare că acest bine există şi este ascuns, apoi a merge pentru al căuta. Dacă nu ar exista acest bine ar trebui să fie. ne mulţumim pur şi simplu să împărţim lumea în buni şi răi".

Paul al VI-lea: trebuie să pregătiți căile pentru Domnul

Pentru Paul al VI-lea "operaţiunea-Crăciun nu cere numai pregătiri profane; ci cere mai ales pregătiri spirituale, de credinţă şi de caritate". La  Angelus  din 4 decembrie 1966, Papa Montini subliniază că sărbătoarea Crăciunului este o „de evlavie umană și evlavie religioasă”.

Se apropie Crăciunul: vă gândiţi? Da, desigur, deoarece Crăciunul este acea ocazie care îi interesează pe toți, cu bucurie și preventiv. Dar cum vă gândiți? Noi vrem să vă amintiți că "operațiunea-Crăciun" nu cere numai pregătiri profane; ci cere mai ales pregătiri spirituale, de credinţă şi de caritate. Suntem în Advent: trebuie să pregătiți căile pentru Domnul, cu rugăciunea, cu pocăința, cu așteptarea și căutarea lui Cristos. Și trebuie amintit că Crăciunul trebuie să fie bucuros pentru toți și că de aceea trebuie să dispunem vreo interesare față de cel care este în nevoie și în suferință. Este sărbătoare de evlavie Crăciunul; evlavie umană şi evlavie religioasă. Faceţi-i pe copiii voştri să simtă asta: pregătiţi ieslea în casele voastre?

Credinţă şi caritate, împreună. "Când citim Evangheliile care relatează venirea lui Isus în lume, nu dăm seama că nu sunt relații romantice, ci dramatice. În noaptea în care vine în lume nu este primit. Există mare precaritate. Ar fi banal pentru noi creștinii - subliniază părintele Epicoco - să sărbătorim Crăciunul fără a ne aminti că Isus a ales să vină și în acelea pe care Papa Francisc le numește periferiile lumii.

Ioan Paul al II-lea: în aşteptare să mergem bucuroşi şi vigilenţi

Adventul „reînnoiește an de an așteptarea venirii lui Cristos”. În prima duminică din Advent din 1998, Papa Ioan Paul al II-lea îndeamnă la a trăi cu bucurie acest timp: „Să mergem bucuro și vigilenți în așteptarea timpului care amintește venirea lui Dumnezeu în trup omenesc, timp ajuns la plinătatea sa când în grajdul. din Betleem sa născut Cristos. Atunci sa împlinit timpul aşteptării".

Trăind Adventul, așteptăm un eveniment care se situează în istorie și în același timp o transcende. Ca în fiecare an, el va avea loc în noaptea Nașterii Domnului. În grajdul din Betleem vor merge păstorii; mai târziu vor veni magii din Orient. Și unii și alții simbolizează într-un anumit sens întreg familie umană. Îndemnul care răsună în liturgia de astăzi: "Să mergem cu bucurie în întâmpinarea Domnului" se răspândește în toate țările, în toate continentele, în mijlocul principal și națiune.

Familia, un substantiv cheie în trăirea acestui timp. "Nu există viață umană fără relații semnificative, familie înseamnă asta. Nu este suficient pur și simplu să trăim alături de cineva, avem nevoie să știm că în aceeași relație trece un bine și - continuă teologul - nu avem nevoie de familie în acest lucru. sens”.

Benedict al XVI-lea: așteptarea face prezentul mai prețios

Cum se trăiește timpul Adventului, timpul așteptării? Papa Benedict al XVI-lea subliniază că "există moduri foarte diferite de a aștepta". "Dacă timpul - afirmă el la 28 noiembrie 2009 în timpul celebrării vesperelor pentru începutul timpului de Advent - nu este umplut de un prezent dotat cu sensul, aștepta să riscă să devină insuportabilă". În schimb când timpul "este dotat cu sens, și în fiecare clipă percepem ceva specific și valabil, atunci când bucuria așteptarea face prezentul mai prețios".

Să trăim intens prezentul unde deja ajung la noi darurile Domnului, să-l trăim proiectați spre viitor, un viitor încărcat de speranță. Adventul creștin devine în acest mod ocazie pentru a trezi în noi simțul adevărat al așteptării, întorcându-ne la inima credinței noastre care este misterul lui Cristos, Mesia cel așteptat timp de secol lungi și născut în sărăcia din Betleem. Venind între noi, ne-a adus și continuă să nu ofere darul iubirii sale și al mântuirii sale. Prezent între noi, ne vorbește în multiple moduri: în Sfânta Scriptură, în anul liturgic, în sfinți, în evenimentele din viața zilnică, în toată creația, care își schimbă aspectul în funcție de faptul că în spatele ei este el sau că este întunecat de. ceaţa unei origini incerte şi a unui viitor incert.

Adesea cele mai frumoase amintiri ale zonei sunt legate de nuclee familiale. "Există două moduri pentru a aminti: primul este un pic ca o găoace, întoarcere la trecut pentru a fugi de realitate; apoi sunt amintiri care ne ajută în schimb să îndrăznim în prezent, să luăm decizia mari. Amintirea în creștinism funcționează în acest mod. , ne amintim de lumină pentru a putea străbate întunericul".

Francisc: să nu trezim din somn!

„Domnul vostru va veni” ( Mt  24,42). Papa Francisc la  Angelus  din 27 noiembrie 2022 amintește că "acesta este fundamentul speranței noastre, este ceea ce ne susțin și în momentele mai dificile și dureroase din viața noastră: Dumnezeu vine, Dumnezeu este aproape și vine".

În acest timp de Advent să ne lăsăm zguduiți din toropeală și să nu trezim din somn! Să încercăm să nu întrebăm: sunt conștient de ceea ce trăiesc, sunt atent, sunt treaz? Încerc să recunosc prezența lui Dumnezeu în situațiile zilnice, sau sunt distras și un pic cuprins de lucruri? Dacă nu-mi dam seama astăzi de venirea sa, vom fi nepregătiți și atunci când va veni la sfârșitul timpurilor. De aceea, fraţilor şi surorilor, să rămână vigilenţi! Aşteptând ca să vină, aşteptând Domnul să se apropie de noi, pentru că el există, dar aşteptând atenţi.

Aşadar, Adventul este un drum: un timp în care "să fim atenţi pentru al aştepta pe Domnul care este între noi şi trece". Un timp în care să fim vigilenţi.

(După  Vatican News , 3 decembrie 2022)

articol preluat- ercis.ro

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Postat pe: 06-12-2022 Distribuie Nr. vizualizari: 220
biserica parohia romano catolica barnova
Copyright © 2020 | Parohia Romano-Catolică Bârnova. Toate drepturile rezervate.
Developed and designed by logo-weblama